Săptămânal #153: Cum arată viața unui român în Elveția
Săptămânal, un smart digest de știință, entertainment, politică, povești și inspirație
La mulți ani! Să avem un an plin numai de lucruri bune și povești frumoase!
Understand Today
Singurătate în comunitate: un oraș mic în care „nu avem cum să ne găsim”
Ce ne ține la distanță unii de alții și ce ne-ar ajuta să fim mai uniți? Întrebarea m-a urmărit de când am revenit, acum un an, în micul meu oraș turistic, Călimănești. Am vorbit cu mai mulți oameni care trăiesc aici, încercând să aflu răspunsul.
Aceasta este povestea unui oraș ca multe altele din România, în care resemnarea colectivă și lipsa de inițiative care să ne aducă împreună stau în calea potențialului social.
Chiar dacă oamenii se recunosc pe stradă, sentimentul de comunitate e știrbit de neîncredere și singurătate, care ne afectează sănătatea psihică și fizică. „Lipsa legăturilor sociale satisfăcătoare crește riscul bolilor cardiace cu 29% și al accidentului vascular cerebral cu 32%. De asemenea, singurătatea mai este asociată cu un risc crescut de anxietate, depresie și demență.”
Un studiu din România arată că, „pentru un sfert dintre vârstnici, contactul social este aproape inexistent: vorbesc cu cel mult o persoană într-o lună, uneori chiar cu nimeni”.
„Singurătatea este […] sentimentul de a nu fi văzut, auzit; de a fi invizibil, ignorat. Poți să te simți singur într-un context personal, dar și existențial. Poți să te simți singur la locul de muncă, față de guvernul tău, față de concetățenii tăi. Singurătatea poate fi personală, dar și politică” – Noreena Hertz, autoarea cărții Secolul Singurătății.
▶️ 3 pe scurt:
Inspiring Stories
Cum arată viața unui român în Elveția. Miriam Mircea: „Doresc o viață mai bună decât viața foarte bună pe care am avut-o în Germania”
După 14 ani petrecuți în Germania, Miriam Mircea a ales să închidă un capitol important din viața ei și să înceapă un altul, într-un context complet diferit: Elveția. Nu a existat un moment declanșator clar, ci mai degrabă conștientizarea faptului că ajunsese la un capăt de drum profesional și intelectual, într-un sistem care nu mai oferea provocări reale. Mutarea nu a fost una sentimentală, ci una asumată, lucidă, gândită ca o evoluție necesară, chiar dacă percepută din exterior drept o „schimbare radicală”.
Miriam Mircea vorbește deschis despre procesul de dezrădăcinare, despre diferențele dintre Germania și Elveția la nivel de mentalitate, instituții și piața muncii, dar și despre presiunea firească de a te integra într-un sistem extrem de competitiv. Experiența ei pune în lumină contrastul dintre birocrația greoaie și lipsa de comunicare cu care s-a confruntat în trecut și promptitudinea, transparența și rigoarea întâlnite în noua țară.
Discuția merge însă dincolo de mutarea geografică. Este un dialog despre identitate, educație, valori și ideea de „acasă”, despre ce înseamnă să nu accepți compromisuri profesionale, despre responsabilitatea emigrantului și despre temerile și speranțele unui intelectual care refuză să se piardă în zgomotul lumii contemporane.
De ascultat / văzut
Până acum am avut pe lista:
Iar în acest număr din Săptămânal vă invit să vedeți His & Hers:
Și, la final, despre ce se vorbește săptămâna aceasta:
România
Global